Atunci când pe teren e o echipă antrenată de cel care spune că „prefer să nu mă calific în Liga Campionilor decât să câștige FCSB” te poți aștepta la orice. Mai ales când acel cineva e Șumudică, antrenorul unei Astra Giurgiu deja campioană, iar adversara este Dinamo, echipă care cu o victorie poate pune în pericol locul doi ocupat de FCSB-ul amintit de primul. Ocupați cu sărbătoritul până târziu, duminică în noapte, jucătorii Astrei se prezintă contra „câinilor” cu avânt. În declarații doar, căci pe teren lucrurile stau altfel. Deși în formulă ideală, cu cei mai în formă jucători pe teren, Astra nu mai seamănă cu echipa care a defilat în acest sezon. Apărarea e visătoare, mijlocașii dau mai multe pase la adversar decât coechipierilor. Boldrin greșește o pasă simplă, apoi refuză să mai alerge după Gnohere. Francezul avansează și îi pasează lui Palic, iar croatul îl execută pe Lung la colțul, cum altfel?, lung.
Astra revine în joc când își amintește că are de făcut un anunț. Alibec centrează la marginea careului către De Amorim, acesta împinge mingea spre Junior Morais și fundașul șutează perfect. Egalează și arată tribunelor și camerelor tricoul lui Budescu, fotbalistul care a acceptat să se îngroape fotbalistic doar pentru banii necesari salvării Astrei. A fost unicul moment de fotbal al giurgiuvenilor, cei care au revenit la starea moale, lipsită de consistență din primele 45 de minute. După o șansă a lui Ekeng iese la rampă Vali Lazăr, cel care îl scoate din joc cu o fentă din corp pe Queiros, apoi șutează cu efect, din nou culmea, la colțul lung al porții lui Lung. Dinamo are și șansa lui 3-1 imediat, atunci când Gnohere îl dă la o parte cu un umăr la umăr bărbătesc pe un Găman căruia i s-a făcut rău, probabil în urma petrecerii de duminică, dar șutează în bară.
Cine nu e bătută până nu se urcă în autorcar? Germania sau Astra?
Echipele mari joacă bine și când nu își dau silința. Nu așa sună o expresie perimată folosită în lumea fotbalului? Lovin iese neașteptat de motivat de la vestiare, găsește o pasă perfectă pentru Alibec, iar vârful plecat de la limita ofsaidului îl execută fără emoții pe Cerniauskas. 2-2 și galeria lui Dinamo își pune semne de întrebare cu privire la loialitatea lui Șumudică față de cauza anti-FCSB. Îndoiala e spulberată definitiv doar după câteva minute. Șumudică îl scoate de pe teren pe proaspăt lepădatul de „stelism” Florin Lovin și îl introduce pe unul de-ai lui, rapidistul Alex Ioniță. Câteva secunde mai târziu, Boldrin scoate bine din tușă către Ioniță, acesta combină rapid cu Alibec la marginea careului, apoi reprimește și îl execută cu șpițul pe Cerniauskas în timp ce Mevlja se gândește cum îi va explica lui Rednic că a fost pus la pământ de un umăr la umăr de piticul Ioniță.
Nemții sunt cei despre care se spune că nu sunt învinși până nu se urcă în autocar? Căci dacă e așa, atunci vorba trebuie actualizată. De la 1-2, Astra revine în stil de campioană și face 4-2. Tot prin Alex Ioniță, tot după o pasă frumoasă venită de la Denis Alibec. Astra a închis apoi jocul și a controlat până la un final neașteptat, dar onorabil. Campioana învinge Dinamo, își ajută indirect rivala Steaua, și se bucură cu medaliile de aur câștigate pe merit.
Introdu cuvântul căutat și apasă ENTER